O maşină a hingherilor a descins nu demult în trombă în Piaţa Amzei, tulburînd liniştea specifică locului. Din ea au coborît val-vîrtej doi-trei, cum spuneam, hingheri şi au început să alerge cu laţuri în mîini cîinii care au avut ghinionul să fie prin preajmă. Totul s-a petrecut în mare viteză, acţiunea fiind de o violenţă ieşită din comun, cu trecători niznai ce riscau să fie răsturnaţi de iureşul urmăriţilor şi al urmăritorilor. În urma goanei, un hingher s-a întors la maşină cu un cîine mare, negru, ce se zbătea schelălăind în laţ. ’’Sări, mamaie, că l-au prins pe Zoro’’ se aude în acelaşi timp ţipătul disperat al unui puradel răsărit ca din pămînt. Şi mamaie nu întîrzie să apară. Trecută de 70 de ani, cam la o sută de chile, îmbrobodită cu o basma înflorată şi îmbrăcată în portul specific cu mai multe fuste, mamaie începe să îi scuipe, lovească, înjure şi blesteme pe hingheri, cu precădere pe cel care îl ţinea pe Zoro în laţ. Scena este tragic-comică şi nu ştii de cine să îţi fie milă primul, asta dacă nu te-a lovit deja rîsul:de Zoro, de bietul hingher sau de ţigănuşul în maieu care plînge cu gura pînă la urechi.Toată scena durează cîteva minute bune, cu trecătorii căscînd gura ca la urs şi cu doi tineri care manîncă merdenele în apropiere, rămaşi cu gurile căscate şi cu dumicatul în gît. În cele din urmă, hingherii reuşesc să urce cîinele în maşină şi pleacă în mare viteză, aşa cum au venit.’’Să-l mîncaţi fript pe lumea ailaltă’’ conchide mamaie, după care îl ia pe ăla mic de mînă şi intră în curtea din care ieşise, lăsîndu-i pe cei doi cu merdenelele cu un gust de cîine fript în gură.
Cavaleria usoara Eram cu un prieten ne plimbam prin oras pe Magheru agatam gagici. Cind, pe celalalt trotuar pe cine vedem? Era chiar Ecaterina Andronescu! Coborise dintr-o limuzina neagra si se indrepta pe jos unde avea treaba. Am alergat intr-un suflet trap-galop amindoi catre celalat trotuar doi tineri naravasi strigind cit ne tineau puterile: "Doamna ministru! Doamna ministru!" Doamna ministru este foarte mica de statura mica, mica pe tocuri mari mica. S-a speriat teribil s-a panicat cit pe ce sa o ia la fuga daca nu era pe tocuri vazind doi tineri naravasi care alergau spre dinsa. Atunci, noi am strigat mai incet: "Doamna ministru! Doamna ministru!" Vroiam doar sa va spunem "sarut mina".
Comentarii
Trimiteți un comentariu