Ion Alecsandru-the saga continues

Wow, s-au facut 15 ani... si acum imi amintesc cum plingeam, citind povestile lui Beth Ann Schuldiner, sora lui Chuck, despre cum umbla cu el pe brate, intre spitale, in plina criza, si cum ii era refuzata asistenta medicala, pentru ca asigurarea medicala ii fusese "consumata" dupa operatia pe creier... Aviz amatorilor, care sint nascuti capitalisti si militeaza pentru "principiul contributivitatii" si sistem medical privatizat... Modul execrabil, inuman, in care a fost tratat Chuck de catre sistemul sanitar din SUA, de la care luam noi lumina, nu ar trebui aplicat nimanui, om de rind sau artist de geniu.    

M-am tot gindit ce as putea sa scriu, legat de concertul Death DTA, de pe 4 aprilie, de la Arene. Imi e greu sa scriu ceva destept, pentru ca experienta a fost pentru mine una eminamente emotionala, deci orice relatare va fi subiectiva. Atit pot sa spun: am fost la multe concerte in viata mea, in tara si afara, la trupe mari sau mai putin cunoscute, in cluburi cu citeva sute de spectatori sau la open-air-uri cu audiente de mii de oameni. Niciodata nu mi s-a intimplat insa ce am patit la Death DTA: cind a inceput piesa The Philosopher, prima dupa introul Out of Touch, mi s-au taiat picioarele, am simtit ca ma podideste un plins isteric si ca lesin.     Eram ca pustoaicele alea isterice, la concertele lui Michael Jackson. Eu, barbat de 40 de ani, cu ceva experienta de viata la activ, zic eu. Steve, Bobby si Gene au aratat si s-au auzit senzational, a fost o experienta cu adevarat suprarealista, demna de memoria lui Chuck Schuldiner.   Pentru mine, ...

Rest in peace, Chuck. You'll always be with me, in my heart, in my head and in my soul.

Azi se implinesc, din pacate, 13 ani de cind Chuck a plecat dintre noi. A plecat fizic, pentru ca in mintea si in sufletul meu a ramas la fel de viu ca intotdeauna. Acum 10 ani de zile i-am scris mamei lui Chuck, cu rugamintea de a-mi trimite un tricou Death. Au trecut, iata, asa repede, 10 ani de atunci - timpul zboara. In mod normal nu as publica un dialog privat, dar cred ca toti cei care il apreciaza pe Chuck si opera sa se vor bucura sa vada ce mi-a scris Jane Schuldiner: "Este o alinare pentru mine sa stiu ca Chuck este tinut minte in felul acesta. Atit timp cit o persoana este in memoria noastra, ea va fi cu noi, pentru totdeauna."  Chuck este cu mine chiar acum. Ii ascult muzica si ma inclin in fata geniului sau. Nu il voi uita niciodata!

             You'll never be forgotten. 

Ceva mai tare de atit ati vazut?

Charles Michael "Chuck" Schuldiner  - May 13, 1967 – December 13, 2001

Ten whole fucking years... RIP CHUCK SCHULDINER - MAY 13, 1967 - DECEMBER 13, 2001 -

Trebuie să recunosc că iniţial am fost un pic nehotărît cu privire la al treilea concert susţinut de Napalm Death în România. Îi mai văzusem de două ori, în 2007 şi 2009, cu ocazia cîntărilor date în Preoteasa, respectiv, Becker Brau Bucureşti şi nu mă aşteptam la cine ştie ce noutăţi, mai ales că trupa britanică nu a scos nici un material discografic nou de la ultimul show susţinut în România. Am luat totuşi hotărîrea să merg şi să îi văd pentru a treia oară pentru că, în cele din urmă, nu ai ocazia să vezi prea des în acţiune pe viu clasici ai metalului extrem de talia celor de la Napalm Death. Pot să afirm cu mîna pe inimă că a fost cea mai bună decizie pe care o puteam lua. Concertul susţinut de englezi în Wings Club a fost de departe cel mai reuşit dintre cele trei cîntări date de ei în Bucureşti. Nu doar că de data asta sunetul a fost mult mai bun şi muzica lor a putut fi savurată de cunoscători pînă la ultima notă, dar membrii trupei s-au prezentat şi într-o formă fizică mult m...

Ieri, 13 decembrie 2010, s-au împlinit 9 ani de la tragica dispariţie a celui supranumit  "naşul death-metalului", "tatăl death-metalului" sau, după caz, "părintele death-metalului". Este vorba, desigur, despre Chuck Schuldiner (1967 - 2001), şi cînd spun dispariţie mă refer la imensa pierdere de a nu mai putea asculta noi materiale artistice compuse şi/sau cîntate de Chuck. Pentru că altfel Chuck rămîne viu în inimile adepţilor muzicii sale şi va rămîne printre noi atît timp cît opera lui va dăinui. Eu, unul, mă declar recunoscător că am avut ocazia să fiu expus muzicii lui Chuck Schuldiner şi voi aprecia întotdeauna calitatea deosebită a creaţiei sale. Păcat însă că totul s-a oprit aici. Mare, mare păcat....

L - am văzut pe Hoglan de la cîţiva metri. Punct.                                                         (with Dino - two latin badasses) And here is "Fear Campaign", recorded by my friend, Tibi , from Hungary, also at the Sziget Festival, on August, the 15th, 2010.

Death - Perennial Quest Symbolic album, 1995 Music and lyrics by Chuck Sculdiner, R.I.P. 2001 The journey begins with curiosity And envolves into soul-felt questions On the stones that we walk And choose to make our path Sometimes never knowing Other times knowing too much Filtering out the bad that holds us back... Take hold of what is true to your hunger A hunger that will not go away Plans for tomorrow, they will remain [Chorus:] Won't you join me on the perennial quest Reaching into the dark, retrieving light Search for answers on the perennial quest Where dreams are followed, and time is a test No time for mental crutches The maker has moved on I will take it raw and be on my way Those that stood beside me I'm glad you understand Behind these written words I share the simple plan To hang on to the way that we feel [Solo: Koelble / Solo: Schuldiner] From rivers of sorrow To oceans deep with hope I have travelled them Now, there is no...

The Fragile Art Of Existence Same place, different time, same chase A different line A chance to heal, to allow what's real To take its course Like a brush in hand, to paint a picture Of what we would like to see And love to be The vision is clear, taking charge of fear For granted I do not take the future To be changed by triumph Tears and pain of the past I gain wisdom The fragile art of existence Is kept alive by sheer persistence The fragile art of existence No time for self-pity No time for dwelling on what should have been But is yet to be Take the plunge, take the chance Safe in the heart and soul from elements Spawned by those void of no self-worth And no sense of dreams All lyrics and music copyright (c) 1999 by Chuck Schuldiner (RIP 2001)

The best romanian metal band.

A mai trecut un an...azi se implinesc 8 (opt) ani de cind Chuck Schuldiner a obosit sa mai lupte cu boala si a parasit nemernicia acestei lumi. Pentru ce ce i-au admirat geniul, nu va fi nicicind o data prea mult sa aminteasca data de 13 decembrie ca pe o zi trista, care a vaduvit lumea in care traim de un mare talent. La 34 de ani, Chuck mai avea enorm de multe de zis in plan artistic, dar si filosofic si uman. Pacat... Expect The Unexpected And when life seems to be complete It comes and knocks us off our feet The element of surprise The avengeful attack Straight on your back it will send you Into a state of deja-vu Here it comes one more time Showing its ugly face Assaulting the senses Screaming into the mind Premeditating master plans No need to underestimate Prepare for what you cannot see Expect the unexpected And you will save yourself a state of shock A waiting game, waiting to see Expect the unexpected And you will save yourself a state of shock ...

Versurile de la The Antiproduct, aici: http://ro.netlog.com/pambuccianvosganian/blog/blogid=855845#blog

În noaptea de vineri spre sîmbătă am fost la cel mai inedit concert la care am participat pînă acum. M-am dus să îl văd pe Igor Cavalera cum dă cîntare în club Fabrica, dimpreună cu soția sa și proiectul lor electro. Nu explicitez cine este Igor Cavalera – cine știe, cunoaște. Pe bilet scria că toată paranghelia începe la ora 20:00, așa că pe la 9 m-am prezentat cumințel la intrare, gata să primesc cu inima deschisă prima mea experiență electro live. În fine, nenorocirea a fost că la ora aia de-abia începeau cîntările din deschidere, așa că ne-au chinuit, timp de trei ore, de la 9 la 12, ca pe hoții de cai, pe mine și pe ceilalți 10, maxim 15 metaliști care venisem să îl vedem pe Cavalera în acțiune. După trei ore de muzică electro îndeajuns de monotonă să îl facă și pe cel mai calm om din lume să se urce pe pereți, iaca, odată ce se dă o perdea din spatele scenei la o parte și de după ea apar chiar Igor Cavalera și soția, respectiv, MixHell. Am uitat să spun că audiența era formată di...

Cynic - Integral Birth I touch the string though the harp may not sing Still I dig the sky for sun sparks to guide Down below there's a land with an ominous hole Dug deep in the sand of belief A million doves Orbit round the Earth with tears of blood Dare the virgin take integral birth From the void I am born into wave and particle In the uncreated light emerged an oracle A million doves Orbit round the Earth with tears of blood Slay the dragon, take integral birth Weep no more Noble silence usher my way home A million doves Orbit round the Earth with tears of blood Line in sand erased we are but one Cosmic cavalcade we are but one Time has come I take integral birth Reborn ...from the album "Traced in air", 2008