Treceți la conținutul principal

S-a făcut frate şi cu presa ca să treacă alegerile

În campania electorală din 2004 Traian Băsescu se bătea senin cu presa în piept, declarînd cu candoare: "criticile presei ne-au ţinut proaspeţi şi am înţeles cît de utilă e presa pentru politician". Nici nu avea cum să îi fie altfel decît utilă presa actualului Preşedinte, ţinînd cont că acesta a fost în mod constant un răsfăţat al ziarelor şi al posturilor de televiziune, care nu o dată au dus adevărate campanii de imagine în favoarea sa. Declaraţia făcută de Traian Băsescu la ceremonia de depunere a jurămîntului de Preşedinte în faţa Parlamentului, prin care se angaja că "voi fi un apărător devotat al libertăţii presei", nu putea să vină decît ca o recunoaştere a faptului că domnia-sa a ajuns primul om în stat şi datorită libertăţii de exprimare şi de opinie a celor ce lucrează în presă. La nici două luni de la preluarea mandatului, Preşedintele jucător a schimbat însă miza şi a început să se plîngă de faptul că presa îi dă mari dureri de cap. În loc să îşi trateze durerile de cap cu cafea, zeamă de varză şi, eventual, un algocalmin şi mult somn, Băsescu a pus "atacurile presei" pe seama faptului că grupurile de interese ce controlează trusturile de presă sînt deranjate de epopeica luptă anti-corupţie declanşată de regimul pe care îl conduce. Ciudat lucru, mai ales că lupta cu corupţia s-a desfăşurat cu precădere tocmai în presă, pe ecranele televizoarelor şi în paginile ziarelor, asta pentru că Justiţia domnului Băsescu s-a mulţumit să se joace de-a steguleţele şi de-a vaţi-ascunselea cu acuzaţii, în timp ce infracţionalitatea reprezentată de marea corupţie sau de spionii sirieni aflaţi în vacanţă prin România i-a dat leapşa aproape de fiecare dată. Trecînd deci printr-o simplă mutare de table grupurile de interese în rîndurile trusturilor de presă, aceleaşi trusturi de presă care l-au susţinut să devină preşedinte, Traian Băsescu a continuat inepuizabil lupta cu corupţia legîndu-se de ziarişti de cîte ori a avut ocazia. Instituţiile de presă şi ziariştii şi-au schimbat astfel în timp destul de scurt utilitatea pentru Preşedinte, devenind principalii duşmani ai poporului şi, ca atare, ţinte ale miştoului de bodegă sau, după caz, ale înfierărilor mînios-populiste. Nimic nu a mai putut sta în calea avîntului justiţiar al marinarului, care, între două băi de mulţime, a găsit mereu timp să îi facă praf cu vorba sau cu fapta pe ziariştii ce reprezintă sistemul ticăloşit. Ziarişti care subminează siguranţa naţională din toate poziţiile, fie dezvăluind faptul că Traian Băsescu s-a urcat băut la volan, fie povestind despre afacerile dubioase în care este implicată Elena Udrea, fie chiar prin insistenţa lor de a-i descoperi Preşedintelui dosarul de Securitate.

Articol publicat în Aspirina, anul 4, nr.30 (167), 21 – 27 septembrie 2006

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit...

Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

III DINAMICA OPINIEI PUBLICE extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Fabricarea ştirilor: construcţia socială a realităţii. Agenda media http://ionalecsandru.blogspot.com/2008/01/fabricarea-tirilor-construcia-social.html 2. Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare Mass media nu au doar capacitatea de a stabili ceea ce este important, ele stabilesc, simultan, ce este important şi legitim. Mai mult, mijloacele de informare în masă chiar conferă legitimitate, atrag atenţia asupra unor aspecte de o importanţă uneori discutabilă, aruncând altele în obscuritate. Mass media au capacitatea de a ...

Cacealmaua gripei aviare

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. IV STUDIU DE CAZ 1. Premise. Prezentarea crizei gripei aviare din România (opinii majoritare) Procesul de spirală a tăcerii ia naştere atunci când mecanismele de formare a opiniei publice urmăresc anumite tendinţe. Se poate vorbi de existenţa spiralei tăcerii atunci când o majoritate care este considerată minoritate va cunoaşte în viitor un declin, sau când o minoritate percepută ca majoritate înregistrează un proces de extindere. Dacă membrii unei majorităţi nu au încredere în menţinerea opiniei majoritare şi în viitor, opinia respectivă va cunoaşte o tendinţă de scădere, în timp...