Treceți la conținutul principal

Procesul Căprioarei


Mai mulţi oameni
dintre aceia care se laudă în gura mare
cu faptul
că sînt oameni
Au vînat într-o zi o căprioară.
Întîmplarea face că au prins-o vie.
Aşa că au pus-o într-o cuşcă
şi au adus-o la judecată.
- Tu, căprioaro, tu ştii cine sîntem noi?
zise unul mai plin de el
la minte şi trup.
- Ştii ce onoare este pentru tine
că o să ajungi în farfuriile noastre?
- Tu, căprioaro, ai măcar idee
Cît ne-am zbătut noi
să te prindem
şi cît ne vom mai zbate
să te gătim?
Căprioara, speriată, tremură toată
cu ochii mari
în faţa grozăviei ce i se întîmplă
refuză să se prosterneze
de dragul călăilor săi.
- Tu, căprioaro, zise altul
visezi tu măcar
ce friptură extraordinară
o să iasă din tine?
Dar căprioara, speriată, tremură toată
cu ochi de căprioară
a priceput de la început
ce era de priceput
chiar de la început.

- Cum îndrăzneşte?
strigară toţi
strînşi roată în jurul cuştii
cu pumnii strînşi
cu dinţii încleştaţi
cu ochii scoşi din orbite de furie.
- Cum îndrăzneşte?
să vină în faţa noastră
cu ochii ăştia de căprioară?
- Cu faţa asta de sfîntă?
- Pe cine crede că impresionează?
- Ticăloasa!

Dar căprioara
cu ochii săi de căprioară
altcumva nu ştia să fie
speriată, a tremurat toată
a fost căprioară
pînă în ultima clipă.  
     
Alecsandru Ion, 2 ianuarie 2013  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în