Treceți la conținutul principal

Risipă fără limite

Cel putin 12% din PIB este folosit pentru dezvoltare neeconomica


Un alt fel de Produs Intern Brut

Sustinatorii teoriei economice bazate pe respectul pentru mediul inconjurator si pentru cheltuirea chibzuita a resurselor afirma ca dezvoltarea economica poate fi una sanatoasa, ce implica si cresterea gradului real de bunastare a populatiei, sau, dimpotriva, cresterea economiei poate fi falsa si neeconomica, implicand costuri nejustificate legate de irosirea capitalului si de poluare. Din aceasta perspectiva, costurile cresterii economice ar putea face ca PIB-ul real din 2007 al Romaniei sa fie mai mic cu 12%.Guvernantii, in frunte cu ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, secondat de Institutul National de Statistica (INS) si Comisia Nationala de Prognoza (CNP), au anuntat depasiri succesive ale recordurilor inregistrate de avansul Produsului Intern Brut (PIB) in Romania ultimilor ani. Desi exista numeroase semnale de alarma, bazate inclusiv pe experiente economice mai putin fericite ale unor state precum Argentina, Portugalia si, mai recent, tarile baltice - care spun ca un ritm al cresterii economice atat de sustinut si la valori atat de mari nu este sustenabil si poate conduce la o ,,aterizare fortata” a economiei (stagnare, sau, mai rau, recesiune economica) - guvernantii continua sa jubileze la prezentarea ritmului de crestere al PIB.


Indicatorul progresului veritabil (GPI)


GPI isi propune sa masoare daca dezvoltarea economica a unei tari, in speta cresterea volumului de bunuri si servicii produse/oferite in tara respectiva (cuantificate prin intermediul PIB), se reflecta in cresterea gradului de bunastare al populatiei.
Sustinatorii GPI afirma ca indicatorul poate masura cu o acuratete mai mare dezvoltarea economica decat PIB, avand in vedere ca poate face distinctie intre cresterea valoroasa si dezvoltarea ,,ne-economica” a unei tari.Diferenta dintre GPI si PIB poate fi asimilata deosebirilor ce apar intre profitul net si cel brut al unei companii. Astfel, profitul net este profitul brut minus costurile impuse de stat pentru desfasurarea activitatii. Similar, GPI poate fi egal cu zero, in cazul in care costurile financiare ale criminalitatii si poluarii intr-un stat sunt egale cu beneficiile financiare ale productiei de bunuri si servicii, alti factori ramanand constanti.
Costurile dezvoltarii economice care trebuie scazute din PIB pentru a obtine GPI pot tine, intr-o prezentare simplificata, de costul secatuirii resurselor naturale, costul criminalitatii, cele implicate de destramarile familiale, de poluarea apei, aerului si de poluarea fonica, costul pierderii de terenuri agricole si de suprafete de apa cu potential economic, ca urmare a calamitatilor naturale etc.Alti autori includ si costul timpului liber, costul accidentelor rutiere, defrisarile de padure matura, costurile cu medicamentele si tratamentele medicale, costul bunurilor de folosinta indelungata, costurile presupuse de asigurarile impotriva riscurilor de orice fel.
Exista si indicatori care pot fi scazuti sau adunati la PIB, in functie de valoarea pozitiva sau negativa a acestora. Astfel de indicatori sunt investitiile nete de capital si valoarea neta a datoriei externe. Beneficiile financiare care pot fi adaugate la PIB pentru a stabili valoarea GPI provin din serviciile de voluntariat, serviciile oferite de drumurile nationale, de autostrazi si de bunurile de folosinta indelungata.
Ca si PIB, GPI include cheltuielile legate de consumul personal intre factorii de crestere ai evolutiei economice. Spre deosebire insa de PIB, care vede un element de progres in consumul luat ca atare, GPI vede factorul consum ca pe un rau necesar. Altfel spus, este necesar ca populatia sa consume bunuri pentru a putea beneficia de pe urma serviciilor pe care acestea le aduc. Progresul real intervine insa atunci cand populatia poate beneficia de acelasi nivel de servicii in urma unui consum de bunuri mai redus, pentru ca o productie mai mica de bunuri afecteaza mai putin volumul capitalului produs de activitatea umana, avand drept consecinte directe niste costuri ale poluarii si secatuirii de resurse mai mici.


Avans mai mic in fiecare an


Potrivit datelor oficiale, Romania a avut anul trecut un Produs Intern Brut de 404,7 miliarde lei, calculat pe baza productiei de bunuri si a ofertei de servicii. Daca din PIB se scad insa, potrivit teoriilor economice ecologiste, anumite costuri legate de cresterea economica nesanatoasa, dezvoltarea economica scade cu cel putin 12%. Astfel, din PIB pot fi scazute bugetul Ministerului de Interne (costul criminalitatii), bugetul Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei - ANPF (costurile destramarii familiale), bugetul Agentiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare - ANIF (costurile despagubirilor acordate de stat pentru pagubele din agricultura cauzate de calamitati naturale), primele de asigurare incasate de asiguratori (protectie impotriva riscurilor), valoarea pietei apelor minerale (exploatarea resurselor naturale) si bugetul Companiei nationale de autostrazi si drumuri din Romania (a carei activitate, raportata la numarul de kilometri de autostrada dati in folosinta, este practic nula si reprezinta un consum inutil de resurse si capital).
Daca la toate acestea se adauga costurile inundatiilor din 2007, nivelul deficitului de cont curent neacoperit de investitiile straine directe (datoria externa) si costurile implicate de ingrijirea medicala a populatiei, precum si de achizitionarea de medicamente sau de costurile rezultate din reparatiile auto, electronice si lucrari foto (costurile accidentelor rutiere, costurile bunurilor de folosinta indelungata), rezulta o diminuare a PIB cu aproximativ 51 miliarde lei, respectiv cu 12,62%. Adica, privit dintr-o perspectiva ecologista, progresul economiei nationale este mult mai redus decat avansul Produsului Intern Brut. Asta pentru ca o dezvoltare economica sanatoasa nu se bazeaza pe risipa de resurse si capital. Aceeasi teorie poate fi aplicata si pentru anii 2005 si 2006. Astfel, PIB-ul din 2006 inregistreaza o diminuare cu cel putin 5,9%, iar cel din 2005 cu aproximativ 8,28%. Asta in conditiile in care, in urma cu doi ani, datoria externa a fost puternic diminuata, datorita intrarii la bugetul statului a sumelor de pe urma privatizarii Bancii Comerciale Romane - BCR. Totodata, mentionam ca, din lipsa unor informatii publice, nu au fost scazute costurile defrisarilor masive ce au avut loc in fiecare an de dupa 1990, iar estimarea pagubelor produse de inundatii este aproximativa, avand in vedere ca o evaluare finala si completa a pagubelor inundatiilor a fost realizata de Guvern doar pentru anul 2005. In plus, calcularea costurilor a luat in seama valori minimale, acolo unde nu au existat date oficiale, iar costurile poluarii, ale epuizarii altor resurse naturale si ale cheltuirii irationale a banului public nu au fost luate in seama din acelasi motiv - nu exista niciun fel de date, mai mult sau mai putin oficiale.


Cresteri-record


Romania a inregistrat o crestere economica de peste 5% din 2001 pana in prezent, cu exceptia lui 2005, cand avansul PIB a fost de 4,1%. Cele mai mari valori inregistrate au fost de 8,5% in 2004, 7,7% in 2006 si 6% anul trecut, pentru ca anul acesta oficialii sa anunte recorduri absolute pentru avansul PIB in al doilea trimestru - 9,3%, respectiv, la jumatatea anului - 8,8%. Aceste valori istorice ii fac chiar si pe cei mai rezervati dintre analisti sa estimeze un avans al PIB de peste 8% la sfarsitul anului, prognozele cele mai optimiste ajungand chiar si la o valoare a PIB-ului cu 10% mai mare decat anul trecut.


Economia „verde”

Analistii economici sunt ingrijorati de faptul ca avansul economic este nesanatos (bazat pe consumul intern, respectiv, pe indatorarea peste masura a populatiei si pe adancirea soldului negativ al balantei comerciale) si volatil (sustinut prin elemente inconstante de crestere precum productia din agricultura si sectorul constructiilor). In plus, exista si posibilitatea ca avansul economic real sa nu fie atat de mare pe cat este prezentat de datele oficiale pentru ca dezvoltarea economica implica, pe langa beneficii, inclusiv anumite costuri. Indexul bunastarii economice sustenabile (Index of Sustainable Economic Welfare - ISEW) si indicatorul progresului veritabil (Genuine Progress Indicator - GPI) sunt unitati de masura alternative pentru cuantificarea cresterii economice. ISEW si GPI au fost inaintati de reprezentantii scolii de gandire ce promoveaza sistemele economice ecologice, adaptate mediului inconjurator (green economics, ecological economics, environmental economics) pentru a inlocui PIB in determinarea cresterii economice. Spre deosebire de PIB, indicatorii ISEW si GPI masoara nu numai beneficiile, dar si costurile pe care le presupune dezvoltarea economica.

Sursa:
articol publicat de mine aici: http://www.financiarul.com/articol_13016/cel-putin-12-din-pib-este-folosit-pentru-dezvoltare-neeconomica.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

III DINAMICA OPINIEI PUBLICE

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Fabricarea ştirilor: construcţia socială a realităţii. Agenda media
http://ionalecsandru.blogspot.com/2008/01/fabricarea-tirilor-construcia-social.html

2. Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

Mass media nu au doar capacitatea de a stabili ceea ce este important, ele stabilesc, simultan, ce este important şi legitim. Mai mult, mijloacele de informare în masă chiar conferă legitimitate, atrag atenţia asupra unor aspecte de o importanţă uneori discutabilă, aruncând altele în obscuritate. Mass media au capacitatea de a legitima o…

Mosule, te rog, vino si la catei!

Azi, intr-o benzinarie de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, pe la ora 7 seara, o catelusa talie mica, un fel de corcitura de chihuahua, intimpina foarte increzatoare si dind din coada toate masinile care intrau in incinta peco-ului.

Cind m-am dat jos din masina, am mingiiat-o, a inceput sa sara pe mine si sa ma pupe - am vazut ca avea si catei, amarita - avea mameloanele umflate. Nu am rezistat, i-am luat un sandvich dinauntru, ca altceva mai potrivit nu am gasit, si am vrut sa i-l dau - cind am iesit cu mincarea in mina, ca din senin, am fost inconjurat de vreo 8-9 ciini, de toate taliile si virstele, veniti in goana de pe maidanele din jur, care au inceput sa sara pe mine, sa le dau sandvichul - pina la urma, unul mi l-a tras din mina, asa, in ambalaj, si a fugit cu prada pe cimp, urmat de toata haita. Bleaga mea de chihuahua a ramas linga mine, cu coada intre picioare...ce sa-i fac?


Am intrat si i-am luat alt sandvich cu sunca si cascaval, ca oricum ma dau banii afara din casa, si am…

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate

Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în literat…