Forta de munca nu a fost remunerata proportional cu ritmul cresterii economice
Desi Romania a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere economica din Europa in anii de dupa 1990, nivelul de trai al majoritatii populatiei ramane unul dintre cele mai scazute din tarile europene. Nivelul salariilor a crescut intr-un ritm mult mai lent decat avansul economic, repartizarea Produsului Intern Brut pe categorii de venituri si populatie vizand tot mai mult alte categorii de populatie, in detrimentul salariatilor.
Repartitia Produsului Intern Brut (PIB) pe categorii de venituri si de populatie a suferit schimbari radicale in intervalul 1990-2007, asa cum arata datele unui studiu realizat de doi cercetatori din cadrul Academiei Romane, doctor Constatin Ciutacu si doctor Luminita Chivu. In urma acestor modificari, cei care au avut cel mai mult de suferit sunt salariatii, prin prisma reducerii puternice a masei salariale. Desi Romania a inregistrat una dintre cele mai puternice cresteri economice din Europa, cu 10 ani consecutivi de avans al PIB, nivelul salariilor si, ca atare, al conditiilor de viata ale populatiei nu a tinut pasul cu dezvoltarea economica.
Mai mult decat atat, capitalul uman a beneficiat din ce in ce mai putin de rezultatele plus-valorii pe care a creat-o, ponderea salariilor nete anuale pentru un salariat in cadrul PIB-ului total raportat la numarul de locuitori inregistrand o depreciere de peste 40%. In plus, o data cu restructurarile prin care a trecut economia nationala si cu amplele modificari aduse societatii romanesti, ponderea salariatilor in populatia totala a Romaniei a scazut simtitor, numarul pensionarilor si al beneficiarilor de ajutor social depasindu-l in prezent pe cel al celor angajati in campul muncii. La aceasta a contribuit si numarul foarte mare de romani care au preferat sau au fost nevoiti sa isi caute un loc de munca in afara granitelor tarii, Romania oferind in anii de dupa 1990 una dintre cele mai mari mase de emigranti in scop de munca din Europa.
Salariile, excluse din avansul PIB
Masa salariala este alcatuita din totalul salariilor platite intr-o economie. Raportata la Produsul Intern Brut, masa salariala a inregistrat o scadere constanta din 1990 si pana in prezent. Volumul salariilor nete totale a fost in 1990 de 330,9 miliarde de lei vechi, adica 38,6% din PIB. A urmat apoi schimbarea modului de repartitie a PIB pe categoriile de venituri si de populatie, ceea ce a facut ca in 1995 salariile nete totale sa reprezinte 21,7% din PIB, pentru ca in 2000 si 2007 sa coboare la 14,8%. Rezulta deci o discrepanta intre avansul PIB si ritmul de crestere al salariilor.
Astfel, in timp ce Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut in perioada 1990-2007 de 4,1 ori, de la 29,9 miliarde de euro la 123,8 miliarde de euro, costul salarial mediu lunar a crescut doar de 2,6 ori, de la 212,6 euro pe luna, cat era in 1990, la 549,5 euro pe luna in 2007. Mai mult decat atat, numarul mediu anual al salariatilor a scazut cu aproximativ 40% la nivelul intregii economii, de la 8,16 milioane in 1990, pana la 4,89 milioane, cat inregistra in 2007. Raportat la populatia totala, numarul mediu de salariati detinea in 2007 o pondere de 22,7%, in comparatie cu 35,1%, cat reprezenta in 1990.
Pensiile isi mentin ponderea
De cealalta parte, pensiile totale platite s-au mentinut la o pondere relativ constanta in PIB: 6,3% in 1990, apoi au scazut la 5,8% in 1995, pentru ca apoi sa revina la 6,7% in 2000 si la 6,5% in 2007. In ceea ce priveste insa ponderea pensionarilor si a beneficiarilor de ajutor social in totalul populatiei, aceasta a crescut. Astfel, cei 3,6 milioane de asistati sociali din 1990 reprezentau 15,5% din populatia totala, in comparatie cu 26,7%, ponderea in total a celor 5,75 de milioane de pensionari si beneficiari de ajutor social din 2007.
Se poate astfel remarca faptul ca, in timp ce numarul mediu de salariati a scazut de la 35,1% din populatia totala a tarii, cat reprezenta in 1990, la 22,7% in 2007, numarul mediu al pensionarilor si beneficiarilor de ajutor social a crescut in acelasi interval de timp de la 15,5% la 26,7%, depasind numarul persoanelor angajate in campul muncii.
Mai mult decat atat, desi ponderea in total a altor categorii de populatie, in afara de salariati, pensionari si persoane care beneficiaza de ajutor social, a ramas practic aceeasi, crescand de la 49,3% din totalul populatiei in 1990 la 50,6% in 2007, se poate remarca o sporire spectaculoasa a repartitiei PIB catre alte destinatii si componente, in detrimentul salariilor. Astfel, daca in 1990 repartitia PIB catre alte destinatii si componente, in afara salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale, era de 55,1%, ponderea a crescut in 2007 la 78,7%.
Cota parte din ce in mai mica
Discrepanta dintre dezvoltarea economica si nivelul salarizarii este reflectata in mod evident de raportul dintre PIB total/locuitor si totalul salariilor nete anuale pe care le primeste un salariat. Astfel, daca in 1990 salariile nete anuale pentru un salariat reprezentau 109,7% din Produsul Intern Brut raportat la numarul de locuitori, ponderea a scazut la 79,8% in 1995, 71,7% in 2000, respectiv, 65,2% in 2007. Mai mult decat atat, deprecierea se pastreaza si in cazul pensiilor.
Astfel, pensiile anuale pe care le primea un pensionar reprezentau 40,4% din PIB/ locuitor in 1990, pentru ca ponderea sa scada la 24,9% in 1995, respectiv, la 24,3% in 2000 si 24,4% in 2007. Se poate spune astfel ca atat pensionarii, dar mai ales salariatii, au primit din ce in ce mai putin ceea li se cuvenea, participarea lor la cresterea economica spectaculoasa pe care a inregistrat-o Romania pana anul trecut. In plus, ponderea altor componente ale PIB pentru alte categorii de populatie a crescut de la 111,7% din raportul PIB total/locuitor, cat inregistra in 1990, pana la 155,4% in 2007.
Departarea fata de UE se va pastra
Intre 1990 si 1995, din Romania au emigrat 529.000 de persoane, la o populatie totala de 23,2 milioane de oameni. Ulterior, in perioada 2000-2005, alti 150.000 de romani au ales sau au fost nevoiti sa paraseasca tara, ceea ce a facut ca, in combinatie cu reducerea ratei natalitatii, populatia totala a Romaniei sa scada la 21,6 milioane de oameni in 2005. De altfel, Romania a fost tara europeana care a oferit cel mai mare numar de emigranti in perioada de timp amintita. Printre principalele cauze care au condus la o migratie de o asemenea amploare se afla factorul economic, imposibilitatea de a gasi un loc de munca prin care sa se poata asigura un trai decent.
In privinta costului salarial mediu lunar, Romania se afla in 2007 pe penultimul loc din Uniunea Europeana (UE), mai prost decat noi situandu-se doar vecinii bulgari. Astfel, costul salarial mediu lunar era in 2007 de 527 de euro in Romania, de peste cinci ori mai mic decat media europeana de 2.711 euro. Mai mult decat atat, studiul amintit arata ca decalajul se va pastra si in viitor. Astfel, pe baza unor prelucrari care pleaca de la actualul ritm de crestere al nivelului de trai, cei doi autori ai studiului au calculat ca veniturile unui roman in 40 de ani de viata activa,incepand cu 2006, vor fi de 5,2 ori mai mici decat media UE.
Articol scris de mine in septembrie 2009, pentru un cotidian de business:
http://www.financiarul.com/articol_32230/in-18-ani-ponderea-salariilor-in-pib-a-scazut-de-la-386-la-148.html
Desi Romania a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere economica din Europa in anii de dupa 1990, nivelul de trai al majoritatii populatiei ramane unul dintre cele mai scazute din tarile europene. Nivelul salariilor a crescut intr-un ritm mult mai lent decat avansul economic, repartizarea Produsului Intern Brut pe categorii de venituri si populatie vizand tot mai mult alte categorii de populatie, in detrimentul salariatilor.
Repartitia Produsului Intern Brut (PIB) pe categorii de venituri si de populatie a suferit schimbari radicale in intervalul 1990-2007, asa cum arata datele unui studiu realizat de doi cercetatori din cadrul Academiei Romane, doctor Constatin Ciutacu si doctor Luminita Chivu. In urma acestor modificari, cei care au avut cel mai mult de suferit sunt salariatii, prin prisma reducerii puternice a masei salariale. Desi Romania a inregistrat una dintre cele mai puternice cresteri economice din Europa, cu 10 ani consecutivi de avans al PIB, nivelul salariilor si, ca atare, al conditiilor de viata ale populatiei nu a tinut pasul cu dezvoltarea economica.
Mai mult decat atat, capitalul uman a beneficiat din ce in ce mai putin de rezultatele plus-valorii pe care a creat-o, ponderea salariilor nete anuale pentru un salariat in cadrul PIB-ului total raportat la numarul de locuitori inregistrand o depreciere de peste 40%. In plus, o data cu restructurarile prin care a trecut economia nationala si cu amplele modificari aduse societatii romanesti, ponderea salariatilor in populatia totala a Romaniei a scazut simtitor, numarul pensionarilor si al beneficiarilor de ajutor social depasindu-l in prezent pe cel al celor angajati in campul muncii. La aceasta a contribuit si numarul foarte mare de romani care au preferat sau au fost nevoiti sa isi caute un loc de munca in afara granitelor tarii, Romania oferind in anii de dupa 1990 una dintre cele mai mari mase de emigranti in scop de munca din Europa.
Salariile, excluse din avansul PIB
Masa salariala este alcatuita din totalul salariilor platite intr-o economie. Raportata la Produsul Intern Brut, masa salariala a inregistrat o scadere constanta din 1990 si pana in prezent. Volumul salariilor nete totale a fost in 1990 de 330,9 miliarde de lei vechi, adica 38,6% din PIB. A urmat apoi schimbarea modului de repartitie a PIB pe categoriile de venituri si de populatie, ceea ce a facut ca in 1995 salariile nete totale sa reprezinte 21,7% din PIB, pentru ca in 2000 si 2007 sa coboare la 14,8%. Rezulta deci o discrepanta intre avansul PIB si ritmul de crestere al salariilor.
Astfel, in timp ce Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut in perioada 1990-2007 de 4,1 ori, de la 29,9 miliarde de euro la 123,8 miliarde de euro, costul salarial mediu lunar a crescut doar de 2,6 ori, de la 212,6 euro pe luna, cat era in 1990, la 549,5 euro pe luna in 2007. Mai mult decat atat, numarul mediu anual al salariatilor a scazut cu aproximativ 40% la nivelul intregii economii, de la 8,16 milioane in 1990, pana la 4,89 milioane, cat inregistra in 2007. Raportat la populatia totala, numarul mediu de salariati detinea in 2007 o pondere de 22,7%, in comparatie cu 35,1%, cat reprezenta in 1990.
Pensiile isi mentin ponderea
De cealalta parte, pensiile totale platite s-au mentinut la o pondere relativ constanta in PIB: 6,3% in 1990, apoi au scazut la 5,8% in 1995, pentru ca apoi sa revina la 6,7% in 2000 si la 6,5% in 2007. In ceea ce priveste insa ponderea pensionarilor si a beneficiarilor de ajutor social in totalul populatiei, aceasta a crescut. Astfel, cei 3,6 milioane de asistati sociali din 1990 reprezentau 15,5% din populatia totala, in comparatie cu 26,7%, ponderea in total a celor 5,75 de milioane de pensionari si beneficiari de ajutor social din 2007.
Se poate astfel remarca faptul ca, in timp ce numarul mediu de salariati a scazut de la 35,1% din populatia totala a tarii, cat reprezenta in 1990, la 22,7% in 2007, numarul mediu al pensionarilor si beneficiarilor de ajutor social a crescut in acelasi interval de timp de la 15,5% la 26,7%, depasind numarul persoanelor angajate in campul muncii.
Mai mult decat atat, desi ponderea in total a altor categorii de populatie, in afara de salariati, pensionari si persoane care beneficiaza de ajutor social, a ramas practic aceeasi, crescand de la 49,3% din totalul populatiei in 1990 la 50,6% in 2007, se poate remarca o sporire spectaculoasa a repartitiei PIB catre alte destinatii si componente, in detrimentul salariilor. Astfel, daca in 1990 repartitia PIB catre alte destinatii si componente, in afara salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale, era de 55,1%, ponderea a crescut in 2007 la 78,7%.
Cota parte din ce in mai mica
Discrepanta dintre dezvoltarea economica si nivelul salarizarii este reflectata in mod evident de raportul dintre PIB total/locuitor si totalul salariilor nete anuale pe care le primeste un salariat. Astfel, daca in 1990 salariile nete anuale pentru un salariat reprezentau 109,7% din Produsul Intern Brut raportat la numarul de locuitori, ponderea a scazut la 79,8% in 1995, 71,7% in 2000, respectiv, 65,2% in 2007. Mai mult decat atat, deprecierea se pastreaza si in cazul pensiilor.
Astfel, pensiile anuale pe care le primea un pensionar reprezentau 40,4% din PIB/ locuitor in 1990, pentru ca ponderea sa scada la 24,9% in 1995, respectiv, la 24,3% in 2000 si 24,4% in 2007. Se poate spune astfel ca atat pensionarii, dar mai ales salariatii, au primit din ce in ce mai putin ceea li se cuvenea, participarea lor la cresterea economica spectaculoasa pe care a inregistrat-o Romania pana anul trecut. In plus, ponderea altor componente ale PIB pentru alte categorii de populatie a crescut de la 111,7% din raportul PIB total/locuitor, cat inregistra in 1990, pana la 155,4% in 2007.
Departarea fata de UE se va pastra
Intre 1990 si 1995, din Romania au emigrat 529.000 de persoane, la o populatie totala de 23,2 milioane de oameni. Ulterior, in perioada 2000-2005, alti 150.000 de romani au ales sau au fost nevoiti sa paraseasca tara, ceea ce a facut ca, in combinatie cu reducerea ratei natalitatii, populatia totala a Romaniei sa scada la 21,6 milioane de oameni in 2005. De altfel, Romania a fost tara europeana care a oferit cel mai mare numar de emigranti in perioada de timp amintita. Printre principalele cauze care au condus la o migratie de o asemenea amploare se afla factorul economic, imposibilitatea de a gasi un loc de munca prin care sa se poata asigura un trai decent.
In privinta costului salarial mediu lunar, Romania se afla in 2007 pe penultimul loc din Uniunea Europeana (UE), mai prost decat noi situandu-se doar vecinii bulgari. Astfel, costul salarial mediu lunar era in 2007 de 527 de euro in Romania, de peste cinci ori mai mic decat media europeana de 2.711 euro. Mai mult decat atat, studiul amintit arata ca decalajul se va pastra si in viitor. Astfel, pe baza unor prelucrari care pleaca de la actualul ritm de crestere al nivelului de trai, cei doi autori ai studiului au calculat ca veniturile unui roman in 40 de ani de viata activa,incepand cu 2006, vor fi de 5,2 ori mai mici decat media UE.
Articol scris de mine in septembrie 2009, pentru un cotidian de business:
http://www.financiarul.com/articol_32230/in-18-ani-ponderea-salariilor-in-pib-a-scazut-de-la-386-la-148.html
Ma bucur ca am gasit acest articol pentru ca sunt incluse niste informatii de care aveam nevoie.
RăspundețiȘtergere"numarul mediu anual al salariatilor a scazut cu aproximativ 40% la nivelul intregii economii, de la 8,16 milioane in 1990, pana la 4,89 milioane, cat inregistra in 2007"
Adica, 8,16 - 4,89 = 3,27 milioane de locuri de munca disparute (in industrie, agricultura, transporturi). Se adauga afacerile clientelare prin care statul nu urmareste decat sa piarda cati mai multi bani publici. Dupa care se iese din "criza" saracind populatia prin orice mijloace. Este uimitor cum, intr-o tara cu atatea lipsuri materiale, lipsesc locurile de munca.