Treceți la conținutul principal

De ce suntem unde suntem II




Fara venituri din impozite fiscale, proiectul de buget indica o triplare a parafiscalitatii5 Ianuarie 2010

Din cauza economiei slabe si a esecului de a reduce cheltuielile, statul mizeaza pe incasarile nefiscale
Guvernul intentioneaza sa peticeasca bugetul din 2010 prin scumpirea serviciilor pe care autoritatile publice le ofera populatiei, respectiv, prin cresterea impozitelor indirecte si a parafiscalitatii. Astfel, veniturile nefiscale estimate a fi incasate la Bugetul de stat in 2010 sunt aproape de trei ori mai mari decat cele din 2009, iar veniturile incasate din prestarile de servicii si alte activitati sunt estimate a creste cu peste 1.300%.

Proiectul Bugetului de stat pentru 2010 prevede venituri de 66,65 miliarde lei, in crestere cu 18,18% fata de executia preliminata din 2009, dar si cheltuieli de 101,68miliarde lei, cu 9,62% mai mari decat executia preliminata pe anul tre­cut. In pofida tuturor angajamentelor luate de guvernanti, cheltuielile publice nu numai ca nu se reduc, ci sunt esti­ma­te a inregistra o crestere de aproape 10%. Iar conditia impusa de Fondul Monetar International (FMI), care prevede ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 5,9% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2010, precum si anuntata revigorare foarte lenta a economiei nationale, care nu lasa sa se intrevada incasari la Bugetul de stat care sa acopere cheltuielile facute, i-au determinat pe oficialii de la Ministerul de Finante sa includa in proiectul de bu­get pentru anul in curs majorari de taxe si impozite. Chiar daca reprezentantii Guvernului s-au angajat ca nu vor ma­jora nici cota unica de 16% aplicata pen­tru impozitarea profitului, nici taxa pe valoarea adaugata, sporirea veniturilor in­casate la Bugetul de stat se poate rea­liza prin cresterea impozitelor indirecte si a parafiscalitatii. Astfel, in timp ce veniturile fiscale sunt prevazute sa creasca cu 8,30%, veniturile nefiscale sunt estimate ca vor inregistra un avans de 198,54%, adica aproape se vor tripla. Veni­tu­rile nefiscale incasate in executia pre­li­minata pe 2009 se ridica la 2,89 mi­liarde de lei, in timp ce estimarea pen­tru 2010 ajunge la 8,63 miliarde de lei.

Impozitul pe profit si venit

In ceea ce priveste diversele cate­gorii de contribuabili care vor sustine mai mult sau mai putin incasarile la Bugetul de stat in 2010, reprezentantii Finantelor prevad o majorare cu 95,8%, adica aproape o dublare, la capitolul ,,impozit pe venit, profit si castiguri de capital de la persoane juridice“.

Aici se poate remarca o crestere cu 195% a su­melor asteptate la Bugetul de stat din impozitul pe profitul realizat de per­soa­na fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica, care nu genereaza o persoana juridica. Iar la capitolul ,,impozit pe venit, profit si castiguri de capital de la persoane fizice“ se poate remarca o majorare cu 75,79% a sumelor estimate a fi incasate prin impozitarea onora­riilor avocatilor si notarilor publici, dar si o crestere cu 136,36% a incasarilor din impozitarea veniturilor din pensii. Ceea ce inseamna ca, in 2010, ori va creste impozitul pe pensii, ori se va largi baza de impozitare.

Alte surse de suplimentare a incasarilor

Avansul veniturilor la Bugetul de stat provenite din incasarea impozitului pe profit este redus, in comparatie cu alte categorii de venituri. Astfel, la capitolul ,,im­pozit pe profit“ este pre­va­zuta pen­tru 2010 o majorare cu 2,08% a veni­tu­rilor incasate la Bugetul de stat, pana la 11,56 miliarde lei, comparativ cu 11,33 mi­liarde de lei in 2009 si 13,04 miliarde de lei in 2008. Ceea ce arata ca guvernantii nu se asteapta la o revi­go­ra­re a econo­miei nationale in anul care abia a ince­put. Mai mult decat atat, se esti­meaza ca sumele incasate din reti­nerea impozi­tului pe profit agentilor eco­nomici in 2010 vor fi cu 3,62% mai mici decat in 2009, ajungand la 10,29 miliarde de lei. Iar impozitul pe profit retinut de la bancile comerciale va creste cu 95,77%, pana la 1,27 miliarde de lei. Pentru com­paratie, veniturile incasate la Bugetul de stat din impozite si taxe pe bunuri si servicii sunt esti­mate ca vor creste cu 12,32%, pana la 36 de miliarde de lei, iar pentru alte im­po­zite si taxe generale pe bunuri si servicii se asteapta un avans de 182,46%, sus­ti­nut de impozitarea titeiului si a gazelor naturale din productia in­terna. In plus, veniturile din taxele pe utilizarea bu­nu­rilor si autorizarea utili­zarii bu­nu­ri­lor, precum si a desfasurarii de acti­vi­tati, sunt asteptate sa creasca cu 20,52%, pana la 546,6 milioane de lei. Aici se poate remarca avansul de 133% estimat pentru veniturile incasate din taxele pentru jocurile de noroc.

Mai mult decat atat, veniturile incasate din impozitul pe comertul exterior si tranzactiile interna­tio­nale sunt asteptate sa creasca cu 31,57%, iar pentru alte impozite si taxe fiscale se estimeaza un avans de 46,81%, sustinut cu precadere de majorarea cu 13.722% a veniturilor incasate din alte taxe pe tranzactii si comert international, de la 730.000 de lei in 2009 la 100,9 mi­lioane de lei in 2010. De asemenea, poate fi observata o crestere cu 26,78% a veni­turilor estimate a fi incasate la Bugetul de stat, ca urmare a cresterii nivelului accizelor. Astfel, veniturile incasate din accize in urma executiei preliminate in 2009 ajungeau la 13,32 miliarde lei, in timp ce pentru 2010 se estimeaza un volum de 16,87 miliarde de lei.

Creste parafiscalitatea

Veniturile nefiscale estimate a fi incasate la Bugetul de stat in 2010 sunt aproape de trei ori mai mari decat cele din 2009. Intre acestea, se poate remarca estimarea de crestere cu 1.332% a veni­turilor din vanzarea de bunuri si ser­vi­cii, din prestarile de servicii si alte acti­vi­tati. Aici sunt incluse prestatiile in­casate de diferitele institutii ale statului pentru serviciile pe care acestea le ofera, precum taxe de metrologie, taxe consulare etc. De remarcat este avansul cu 275% al sumelor estimate a fi incasate la Bugetul de stat din taxe si tarife pentru analize si servicii efectuate de laboratoare, respec­tiv, de la 80.000 de lei in 2009 la 300.000 de lei in 2010. Iar veniturile statului din prestarile de servicii pe care le ofera sunt asteptate sa inregistreze un avans de 1.900%, respectiv, de la 50 de milioane de lei in 2009, la valoarea de un miliard de lei in 2010.

De asemenea, taxele si alte ve­ni­turi din protectia mediului sunt astep­tate sa aduca incasari cu 614% mai mari decat in 2009, respectiv, o crestere de la 14 milioane de lei la un volum de o suta de milioane de lei pentru anul in curs.

Cheltuielile se majoreaza cu 9,62%

Desi autoritatile de la Bucuresti s-au angajat, inclusiv in urma insistentelor FMI, ca vor proceda la reducerea cheltuielor publice, proiectul de buget pentru 2010 prevede cheltuieli totale de 101,68 miliarde lei, cu 9,62% mai mari decat executia preliminata din 2009. Cheltuielile curente cresc cu 10,06%, iar in cadrul acestora cheltuielile de personal sunt estimate sa inregistreze un avans de peste 10%. Se poate obseva si o crestere cu 50,66% a cheltuielilor cu dobanzile, estimate la 7,97 miliarde de lei, precum si o reducere cu aproape 14% a subventiilor, respectiv, cu 15,18%, in cazul cheltuielilor cu bunuri si servicii. Disputa politica de anul trecut este, de asemenea, reflectata in proiectul de buget pentru 2010. Astfel, in timp ce pentru administratia prezidentiala este prevazuta o majorare a cheltuielilor cu 27,31%, in comparatie cu 2009, autoritatea legislativa, in speta, Parlamentul, beneficiaza de o majorare de doar 1,92%. Iar Executivul isi rezerva pentru propriul buget o majorare de peste 35% a cheltuielilor, comparativ cu anul trecut.


http://www.financiarul.com/articol_37789/fara-venituri-din-impozite-fiscale-proiectul-de-buget-indica-o-triplare-a-parafiscalitatii.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic