Treceți la conținutul principal

China impune restricţii în exportul metalelor rare

Situaţie tensionată pe piaţa mondială a metalelor rare. China, care deţine peste 95% din producţia mondială, a impus restricţii în ceea ce priveşte exportul acestor elemente. Iar limitarea cantităţilor de metale rare exportate de către China este privită de partenerii săi comerciali ca o încercare de control al pieţei şi creştere artificială a preţurilor, anunţă BBC. Ca atare, statul chinez are de răspuns unei plângeri făcute, luna trecută, de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Japonia la Organizaţia Mondială a Comerţului, care acuză încercările acestuia de a-şi folosi  poziţia dominantă strict în interesul producătorilor autohtoni de produse elctronice.
Metalele rare, precum lantanul, ceriul sau neodimiul, sunt elemente folosite pe scară largă la fabricarea a numeroase produse de înaltă tehnologie, precum dvd-playere, telefoane mobile, televizoare cu ecran plat şi diferite tipuri de baterii hibrid. Prin limitarea exportului de metale rare, China este acuzată că loveşte direct în producătorii de electronice din afara graniţelor sale, care se vor confrunta cu un preţ mult mai ridicat al materiei prime. În schimb, fabricile de electronice din China vor putea beneficia de avantajul costurilor reduse al metalelor rare, în condiţiile în care limitarea exporturilor va aduce un surplus pe piaţa internă. De ademenea, partenerii comerciali acuză China că prin această măsură încearcă să forţeze mâna producătorilor internaţionali de electronice să îşi mute activitatea în acestă ţară. 
China respinge acuzaţiile şi afirmă că doreşte înfiinţarea unui organism internaţional în domeniu care să rezolve disputele între părţi. Statul chinez a luat decizia de a limita exportul metalelor rare după ce Statele Unite ale Americii au încetat activitatea de exploatare a acestora. China îşi justifică măsura prin încercarea de a evita exploatarea excesivă a metalelor rare, pentru a nu provoca daune mediului înconjurător.
În mod paradoxal, cea mai mare parte din producţia de metale rare a Chinei provine din exploatările montane pe care statul chinez le deţine în Mongolia. Însă adevăratul motiv al adoptării deciziei de a resticţiona exporturile de metale rare ar putea consta în semnalele de alarmă trase de specialişti, care avertizează că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, piaţa mondială s-ar putea confrunta cu cu o lipsă acută de astfel de astfel de materiale.
Alecsandru Ion,
toate drepturile rezervate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic