Treceți la conținutul principal

Insolvențele mă chinuiesc, insolvențele mă răscolesc...

Conform Coface, cele mai afectate sectoare din punct de vedere al insolvențelor au fost anul trecut comerțul, serviciile și construcțiile.

Astfel, dintr-un număr de aproximativ 25 de mii de insolvențe nou-deschise în 2012, peste 1500 au fost în sectorul construcțiilor, iar în comerț și servicii aproape șase mii, adică aproape un sfert din total.

Dacă dezumflarea sectorului construcții este normala și nu constituie neapărat o surpriză, venind după bula imobiliară de dinainte de 2009, prăpădul din servicii și comerț nu poate să însemne decît un singur lucru: economia este încă blocată, criza de lichidități este în continuare o mare problemă pentru agenții comerciali care, inclusiv pe fondul reducerii consumului și a puterii de cumpărare, abia mai răsuflă.


Cît privește măsurile de remediere a situației, ele sînt minunate, dar lipsesc cu desăvîrșire. Ba, mai mult, impozitul forfetar nășit și anunțat cu pompă de onor guvernul Ponta nu va face decît să agraveze problema.

Ar fi mai multe de zis, dar e prea mare zăduful. Și năduful. Poate o să fac un material mai amplu pe tema asta. Îmi aduc aminte doar că în perioada 2008-2009 urla mediul de afaceri ca din gură de șarpe la guvernul Boc să vină cu măsuri de susținere a economiei pe timp de criză.

Acum, în 2012-2013, că mediul de afaceri, respectiv, madam Grapini, e la guvernare, se pare că economia merge ca unsă.

Dar nu cu bani, asta e clar.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic