Treceți la conținutul principal

Cine uita, plateste!

Ieri am fost la...ei bine, da, la Caracal. Pe la jumatatea drumului intre Rosiori de Vede si Caracal, mergeam eu linstit cu peste 100 Km/ora, drum nou, facut ca lumea, dupa ultimele fite in materie, cind deodata vad ca mi se termina asfaltul.

Cred ca e granita judetelor Teleorman si Olt acolo, pentru ca nu este marcata in nici un fel. Cert este ca trebuie avuta mare, mare grija, aviz amatorilor care au drum prin zona: un drum asfaltat si foarte bun se transforma brusc, fara nici o avertizare, in niste ramasite imemoriale de asfalt, pline de cratere, dar si alte capcane, cum ar fi diferenta de nivel dintre cele doua sensuri de mers.

Am frinat violent si am reusit sa intru prin hirtoape cu o viteza rezonabil de mica, asa nu nu mi-am facut masina praf.



Dar eu sint un sofer cu multi ani de condus si, indraznesc sa spun, destul de priceput.

Altfel, locul este capcana perfecta, numai buna sa te rastorni cu masina, daca intri cu viteza prin transeele alea.

Este vina mea, probabil. Uitasem ca in Romania nu trebuie sa lasi niciodata, dar niciodata, garda jos.

O clipa e de ajuns sa fii mai relaxat, sa crezi ca traiesti intr-o tara normala, si te trasnesc astia de nu te vezi!
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit
5 comentarii
Citiți mai multe

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe