Treceți la conținutul principal

V-am prins, comunistelor de vrajitoare!

Acum multi ani in urma, pe vremea cind despre Remus si Romulus inca se stia ca au supt de la lupoaica, iar nu de la vulpe, am urmat cursurile masteratului de Comunicare si PR al SNSPA.

Acolo, cursul de marketing politic era prezentat de domnul profesor Bogdan Teodorescu, "Barbosul", asa cum il stiu cei mai multi.

In general, Bogdan Teodorescu afiseaza la cursuri o atitudine studiat deschisa si respectuoasa la adresa studentilor, permitind intrebarile venite din audienta si raspunzind tuturor acestor intrebari.

Sau aproape tuturor...


Am asistat la toate orele de curs, fiind interesat de marketingul politic, pina cind s-a intimplat urmatoarea faza: la cursul despre propaganda si manipulare, Teodorescu a vorbit, cum era si normal, despre Goebbels si nazisti, pe urma despre propaganda stalinista... si cam atit. 

Atunci mi-am permis si eu sa ii adresez prima si ultima intrebare: de ce, cind vine vorba despre propaganda si manipulare, nimeni nu zice nimic de vinatoarea de vrajitoare a lui McCarthy, din anii '50, desfasurata intr-o maniera dementa chiar in "the land of the free, the home of the brave"? 

Profesorul Teodorescu m-a ascultat politicos, cu rabdare, apoi a... continuat cursul, ignorindu-ma, ca si cum nimic nu s-a intimplat. 

De atunci nu am mai fost prezent la nici un curs al lui. 

La examenul de marketing politic am luat nota 6.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic