Treceți la conținutul principal

Masurile „anticriza“ luate de Guvern accelereaza dezastrul

Autoritatile ignora avertismentele cercetatorilor pe care ii plateste din bani publici

Stabilirea politicilor salariale pe timp de criza economica si la presiunea institutiilor financiare internationale poate avea efecte negative foarte mari in viitor, avertizeaza Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul Institutului National de Cercetari Economice (INCE) de pe langa Academia Romana. Reducerea masei salariale va determina o si mai accentuata depopulare a Romaniei. Cu toate acestea, Guvernul nu a cerut in mod oficial o opinie a institutului.

Guvernantii de la Bucuresti nu au formulat pana acum in mod oficial nicio cere­re catre INCE prin care sa fie solicitat punctul de vedere al institutului cu privire la perioada de criza economica prin care trece Romania, a declarat pentru ,,Financiarul” profesor doctor Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul institutului. Desi reducerea cheltuielilor sala­ria­le pentru aparatul public este vazuta ca principala metoda de redresare a buge­tului national, Constan­tin Ciutacu spune ca adevarata problema consta de fapt in nivelul foarte redus al salariilor, cu precadere al celor din mediul privat, care nu permite o dezvoltare economica sanatoasa si, ca atare, venituri suficiente la Bugetul de stat.

Masa salariala, mult prea mica

Potrivit datelor Institutu­lui National de Statistica (INS), Romania are in prezent aproximativ 4,5 milioane de salariati inregistrati oficial. Daca se ia in calcul salariul mediu de 400 de euro pe luna, rezulta ca masa sala­ria­la totala este de aproximativ 25 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe de alta parte, masa salariala reprezinta principa­la componenta a PIB in tarile dezvoltate din Uniunea Euro­peana (UE) si in Statele Unite ale Americii (SUA), atingand proportii de 60%-70% din PIB, cu mult peste remunerarea capitalului (profiturile agenti­lor economici) si a statului (impozitele). Potrivit datelor oficiale, plusvaloarea (pofitul si impozitele) ocupa, asadar, aproape 80% din PIB, ceea ce inseamna, in opinia lui Constantin Ciutacu, fie ca valoarea oficiala a PIB-ului nu este conforma cu realitatea, fie ca suntem martorii unui jaf de proportii, din moment ce banii nu se regasesc la Bugetul de stat. Organismele statului nu reusesc sa creasca gradul de colectare, o mare parte din veniturile popula­tiei si ale agentilor economici fiind practic necontabilizate. In SUA, de exemplu, peste 90% din veniturile populatiei provin din drepturile salaria­le, clasa medie bazandu-se in principal pe salarii si mai putin pe alte surse de castig.

Politica salariala este dictata din exterior

Reprezentantul INCE spune ca factorul politic a pus, in urma presiunilor ex­ter­ne, mult prea mult accen­tul pe reforma si res­truc­turarea agentilor eco­no­mici de stat, pana cand sectorul public a fost aproape distrus, fara sa rezulte de aici vreun profit pentru econo­mie. Prin­ci­pala problema a Romaniei a devenit, in fapt, suprare­for­ma, care a condus la depopu­larea tarii prin politica salariala catastrofala ce a facut ca milioane de romani sa isi caute un loc de munca mai bine platit in exterior.

Nu prin reducerea cons­tanta a salariilor si prin tine­rea lor la pragul de jos putem sa ajungem din urma tarile dez­voltate ale UE, spune Cons­tantin Ciutacu. Creste­rea competitivitatii econo­mi­ce, a eficientei si a per­­for­mantelor economiei autoh­tone se poate realiza doar prin cresterea nivelului salariilor in mediul privat. Cu atat mai putin trebuie dis­cutat de reformarea politi­ci­lor salariale acum, cand tara se confrunta cu criza econo­mi­ca si organismele interna­tio­nale fac presiuni in acest sens. In urma demersurilor facu­te de Fondul Monetar In­ter­national (FMI) si Banca Mondiala pe langa Guvern, prin care li se cere auto­rita­ti­lor de la Bucuresti sa inghete salariile din sectorul de stat, efectul va fi depo­pularea si mai accentuata a Romaniei.

Si, mai grav, se va ampli­fica exodul de inteligenta roma­nea­sca si vor ramane in tara doar cei fara pregatire profe­sio­nala si asistatii social. Ro­manii nu au votat la alegeri nici cu FMI, nici cu Banca Mondiala si, ca atare, fortele politice aflate la conducerea tarii trebuie sa isi asume raspunderea guver­narii.

Bancile practica dobanzi anticoncurentiale

Salariul mediu inregistrat in Romania este de 15 ori mai mic decat in alte tari dezvoltate din Uniunea Europeana (UE). Mai mult decat atat, reprezen­tantul INCE spune ca plata unui nu­mar cat mai mare de salariati la ni­velul salariului minim pe eco­no­mie, in scopul reducerii la mi­nimum a sumelor platite pen­tru contributiile so­ciale, este un lucru foarte nociv pen­tru econo­mi­a autohtona. Iar reducerea nivelului contri­bu­tiilor sociale nu reprezinta o so­lutie, pentru ca, in Romania, cotele se dove­desc a fi mari, in timp ce sumele pla­tite sunt foar­te mici si abso­lut inefi­ci­en­te, din cauza bazei de im­po­zi­tare mi­ni­ma­la. In ceea ce pri­veste relan­sa­rea econo­mi­ei, Constan­tin Ciu­tacu spune ca acest lucru se poa­te face doar prin dezghe­ta­rea creditelor. In acest scop tre­bu­ie scazute do­ban­zile la cre­ditele oferite de ban­ci. Ban­cile din Romania prac­tica insa dobanzi anticon­curentiale, de 15%, punandu-i pe romanii care vor sa acceseze un credit in cea mai proasta situatie la nivel eu­ro­pean. Prin do­banzile mari la cre­dite pe ca­re le practica, siste­mul ban­car a contribuit decisiv la con­tractia economiei autoh­to­ne. Mai mult decat atat, repre­zen­tantul INCE spune ca, in pofi­da presiunilor Bancii Natio­na­le a Romaniei (BNR), bancile co­merciale refu­za sa scada do­ban­zile la credite pentru ca, in acest fel, nu ar mai putea sa sus­ti­na salariile interne foarte mari.


Cercetarea, in criza mai rau decat alte sectoare

INCE este mai degraba implicat in colaborarea cu organisme si ins­titutii internationale decat cu au­toritatile romane, care ignora cunos­tintele si experienta cerce­ta­torilor de aici, ne-a mai declarat Constantin Ciutacu. Mai mult decat atat, in urma incercarilor de reducere a cheltuielilor publice, INCE se confrunta cu probleme legate de reducerea bugetului alocat, fiind foarte posibila efectuarea de disponibilizari de personal. De mentionat ca numa­rul cercetatorilor din Romania s-a redus de trei-patru ori din 1990 si pana in prezent, avand in vedere lipsa de motivatii financiare cu care se confrunta cei care vor sa ramana in domeniu. Pentru exem­­plificare, un cercetator debutant primeste in Romania salariul minim pe economie. La randul sau, Ion Ghizdeanu, prese­dintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), ne-a declarat ca si institutia pe care o conduce se confrunta anul acesta cu posibile restructurari interne. Desi prognozele, evaluarile si studiile de impact realizate de Comisie reprezinta un sprijin de baza pentru programele economice ale Guvernului, CNP a trebuit sa opereze anul acesta o reducere cu 25% a cheltuielilor de personal.

Articol scris de mine pentru "Financiarul" inca din data de 26 august 2009:

http://www.financiarul.com/articol_31512/masurile-anticriza-luate-de-guvern-accelereaza-dezastrul.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

III DINAMICA OPINIEI PUBLICE

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Fabricarea ştirilor: construcţia socială a realităţii. Agenda media
http://ionalecsandru.blogspot.com/2008/01/fabricarea-tirilor-construcia-social.html

2. Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

Mass media nu au doar capacitatea de a stabili ceea ce este important, ele stabilesc, simultan, ce este important şi legitim. Mai mult, mijloacele de informare în masă chiar conferă legitimitate, atrag atenţia asupra unor aspecte de o importanţă uneori discutabilă, aruncând altele în obscuritate. Mass media au capacitatea de a legitima o…

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate

Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în literat…

Mosule, te rog, vino si la catei!

Azi, intr-o benzinarie de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, pe la ora 7 seara, o catelusa talie mica, un fel de corcitura de chihuahua, intimpina foarte increzatoare si dind din coada toate masinile care intrau in incinta peco-ului.

Cind m-am dat jos din masina, am mingiiat-o, a inceput sa sara pe mine si sa ma pupe - am vazut ca avea si catei, amarita - avea mameloanele umflate. Nu am rezistat, i-am luat un sandvich dinauntru, ca altceva mai potrivit nu am gasit, si am vrut sa i-l dau - cind am iesit cu mincarea in mina, ca din senin, am fost inconjurat de vreo 8-9 ciini, de toate taliile si virstele, veniti in goana de pe maidanele din jur, care au inceput sa sara pe mine, sa le dau sandvichul - pina la urma, unul mi l-a tras din mina, asa, in ambalaj, si a fugit cu prada pe cimp, urmat de toata haita. Bleaga mea de chihuahua a ramas linga mine, cu coada intre picioare...ce sa-i fac?


Am intrat si i-am luat alt sandvich cu sunca si cascaval, ca oricum ma dau banii afara din casa, si am…