Autoritatile ignora avertismentele cercetatorilor pe care ii plateste din bani publici
Stabilirea politicilor salariale pe timp de criza economica si la presiunea institutiilor financiare internationale poate avea efecte negative foarte mari in viitor, avertizeaza Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul Institutului National de Cercetari Economice (INCE) de pe langa Academia Romana. Reducerea masei salariale va determina o si mai accentuata depopulare a Romaniei. Cu toate acestea, Guvernul nu a cerut in mod oficial o opinie a institutului.
Guvernantii de la Bucuresti nu au formulat pana acum in mod oficial nicio cerere catre INCE prin care sa fie solicitat punctul de vedere al institutului cu privire la perioada de criza economica prin care trece Romania, a declarat pentru ,,Financiarul” profesor doctor Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul institutului. Desi reducerea cheltuielilor salariale pentru aparatul public este vazuta ca principala metoda de redresare a bugetului national, Constantin Ciutacu spune ca adevarata problema consta de fapt in nivelul foarte redus al salariilor, cu precadere al celor din mediul privat, care nu permite o dezvoltare economica sanatoasa si, ca atare, venituri suficiente la Bugetul de stat.
Masa salariala, mult prea mica
Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), Romania are in prezent aproximativ 4,5 milioane de salariati inregistrati oficial. Daca se ia in calcul salariul mediu de 400 de euro pe luna, rezulta ca masa salariala totala este de aproximativ 25 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe de alta parte, masa salariala reprezinta principala componenta a PIB in tarile dezvoltate din Uniunea Europeana (UE) si in Statele Unite ale Americii (SUA), atingand proportii de 60%-70% din PIB, cu mult peste remunerarea capitalului (profiturile agentilor economici) si a statului (impozitele). Potrivit datelor oficiale, plusvaloarea (pofitul si impozitele) ocupa, asadar, aproape 80% din PIB, ceea ce inseamna, in opinia lui Constantin Ciutacu, fie ca valoarea oficiala a PIB-ului nu este conforma cu realitatea, fie ca suntem martorii unui jaf de proportii, din moment ce banii nu se regasesc la Bugetul de stat. Organismele statului nu reusesc sa creasca gradul de colectare, o mare parte din veniturile populatiei si ale agentilor economici fiind practic necontabilizate. In SUA, de exemplu, peste 90% din veniturile populatiei provin din drepturile salariale, clasa medie bazandu-se in principal pe salarii si mai putin pe alte surse de castig.
Politica salariala este dictata din exterior
Reprezentantul INCE spune ca factorul politic a pus, in urma presiunilor externe, mult prea mult accentul pe reforma si restructurarea agentilor economici de stat, pana cand sectorul public a fost aproape distrus, fara sa rezulte de aici vreun profit pentru economie. Principala problema a Romaniei a devenit, in fapt, suprareforma, care a condus la depopularea tarii prin politica salariala catastrofala ce a facut ca milioane de romani sa isi caute un loc de munca mai bine platit in exterior.
Nu prin reducerea constanta a salariilor si prin tinerea lor la pragul de jos putem sa ajungem din urma tarile dezvoltate ale UE, spune Constantin Ciutacu. Cresterea competitivitatii economice, a eficientei si a performantelor economiei autohtone se poate realiza doar prin cresterea nivelului salariilor in mediul privat. Cu atat mai putin trebuie discutat de reformarea politicilor salariale acum, cand tara se confrunta cu criza economica si organismele internationale fac presiuni in acest sens. In urma demersurilor facute de Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala pe langa Guvern, prin care li se cere autoritatilor de la Bucuresti sa inghete salariile din sectorul de stat, efectul va fi depopularea si mai accentuata a Romaniei.
Si, mai grav, se va amplifica exodul de inteligenta romaneasca si vor ramane in tara doar cei fara pregatire profesionala si asistatii social. Romanii nu au votat la alegeri nici cu FMI, nici cu Banca Mondiala si, ca atare, fortele politice aflate la conducerea tarii trebuie sa isi asume raspunderea guvernarii.
Bancile practica dobanzi anticoncurentiale
Salariul mediu inregistrat in Romania este de 15 ori mai mic decat in alte tari dezvoltate din Uniunea Europeana (UE). Mai mult decat atat, reprezentantul INCE spune ca plata unui numar cat mai mare de salariati la nivelul salariului minim pe economie, in scopul reducerii la minimum a sumelor platite pentru contributiile sociale, este un lucru foarte nociv pentru economia autohtona. Iar reducerea nivelului contributiilor sociale nu reprezinta o solutie, pentru ca, in Romania, cotele se dovedesc a fi mari, in timp ce sumele platite sunt foarte mici si absolut ineficiente, din cauza bazei de impozitare minimala. In ceea ce priveste relansarea economiei, Constantin Ciutacu spune ca acest lucru se poate face doar prin dezghetarea creditelor. In acest scop trebuie scazute dobanzile la creditele oferite de banci. Bancile din Romania practica insa dobanzi anticoncurentiale, de 15%, punandu-i pe romanii care vor sa acceseze un credit in cea mai proasta situatie la nivel european. Prin dobanzile mari la credite pe care le practica, sistemul bancar a contribuit decisiv la contractia economiei autohtone. Mai mult decat atat, reprezentantul INCE spune ca, in pofida presiunilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), bancile comerciale refuza sa scada dobanzile la credite pentru ca, in acest fel, nu ar mai putea sa sustina salariile interne foarte mari.
Cercetarea, in criza mai rau decat alte sectoare
INCE este mai degraba implicat in colaborarea cu organisme si institutii internationale decat cu autoritatile romane, care ignora cunostintele si experienta cercetatorilor de aici, ne-a mai declarat Constantin Ciutacu. Mai mult decat atat, in urma incercarilor de reducere a cheltuielilor publice, INCE se confrunta cu probleme legate de reducerea bugetului alocat, fiind foarte posibila efectuarea de disponibilizari de personal. De mentionat ca numarul cercetatorilor din Romania s-a redus de trei-patru ori din 1990 si pana in prezent, avand in vedere lipsa de motivatii financiare cu care se confrunta cei care vor sa ramana in domeniu. Pentru exemplificare, un cercetator debutant primeste in Romania salariul minim pe economie. La randul sau, Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), ne-a declarat ca si institutia pe care o conduce se confrunta anul acesta cu posibile restructurari interne. Desi prognozele, evaluarile si studiile de impact realizate de Comisie reprezinta un sprijin de baza pentru programele economice ale Guvernului, CNP a trebuit sa opereze anul acesta o reducere cu 25% a cheltuielilor de personal.
Articol scris de mine pentru "Financiarul" inca din data de 26 august 2009:
http://www.financiarul.com/articol_31512/masurile-anticriza-luate-de-guvern-accelereaza-dezastrul.html
Stabilirea politicilor salariale pe timp de criza economica si la presiunea institutiilor financiare internationale poate avea efecte negative foarte mari in viitor, avertizeaza Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul Institutului National de Cercetari Economice (INCE) de pe langa Academia Romana. Reducerea masei salariale va determina o si mai accentuata depopulare a Romaniei. Cu toate acestea, Guvernul nu a cerut in mod oficial o opinie a institutului.
Guvernantii de la Bucuresti nu au formulat pana acum in mod oficial nicio cerere catre INCE prin care sa fie solicitat punctul de vedere al institutului cu privire la perioada de criza economica prin care trece Romania, a declarat pentru ,,Financiarul” profesor doctor Constantin Ciutacu, cercetator stiintific in cadrul institutului. Desi reducerea cheltuielilor salariale pentru aparatul public este vazuta ca principala metoda de redresare a bugetului national, Constantin Ciutacu spune ca adevarata problema consta de fapt in nivelul foarte redus al salariilor, cu precadere al celor din mediul privat, care nu permite o dezvoltare economica sanatoasa si, ca atare, venituri suficiente la Bugetul de stat.
Masa salariala, mult prea mica
Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), Romania are in prezent aproximativ 4,5 milioane de salariati inregistrati oficial. Daca se ia in calcul salariul mediu de 400 de euro pe luna, rezulta ca masa salariala totala este de aproximativ 25 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe de alta parte, masa salariala reprezinta principala componenta a PIB in tarile dezvoltate din Uniunea Europeana (UE) si in Statele Unite ale Americii (SUA), atingand proportii de 60%-70% din PIB, cu mult peste remunerarea capitalului (profiturile agentilor economici) si a statului (impozitele). Potrivit datelor oficiale, plusvaloarea (pofitul si impozitele) ocupa, asadar, aproape 80% din PIB, ceea ce inseamna, in opinia lui Constantin Ciutacu, fie ca valoarea oficiala a PIB-ului nu este conforma cu realitatea, fie ca suntem martorii unui jaf de proportii, din moment ce banii nu se regasesc la Bugetul de stat. Organismele statului nu reusesc sa creasca gradul de colectare, o mare parte din veniturile populatiei si ale agentilor economici fiind practic necontabilizate. In SUA, de exemplu, peste 90% din veniturile populatiei provin din drepturile salariale, clasa medie bazandu-se in principal pe salarii si mai putin pe alte surse de castig.
Politica salariala este dictata din exterior
Reprezentantul INCE spune ca factorul politic a pus, in urma presiunilor externe, mult prea mult accentul pe reforma si restructurarea agentilor economici de stat, pana cand sectorul public a fost aproape distrus, fara sa rezulte de aici vreun profit pentru economie. Principala problema a Romaniei a devenit, in fapt, suprareforma, care a condus la depopularea tarii prin politica salariala catastrofala ce a facut ca milioane de romani sa isi caute un loc de munca mai bine platit in exterior.
Nu prin reducerea constanta a salariilor si prin tinerea lor la pragul de jos putem sa ajungem din urma tarile dezvoltate ale UE, spune Constantin Ciutacu. Cresterea competitivitatii economice, a eficientei si a performantelor economiei autohtone se poate realiza doar prin cresterea nivelului salariilor in mediul privat. Cu atat mai putin trebuie discutat de reformarea politicilor salariale acum, cand tara se confrunta cu criza economica si organismele internationale fac presiuni in acest sens. In urma demersurilor facute de Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala pe langa Guvern, prin care li se cere autoritatilor de la Bucuresti sa inghete salariile din sectorul de stat, efectul va fi depopularea si mai accentuata a Romaniei.
Si, mai grav, se va amplifica exodul de inteligenta romaneasca si vor ramane in tara doar cei fara pregatire profesionala si asistatii social. Romanii nu au votat la alegeri nici cu FMI, nici cu Banca Mondiala si, ca atare, fortele politice aflate la conducerea tarii trebuie sa isi asume raspunderea guvernarii.
Bancile practica dobanzi anticoncurentiale
Salariul mediu inregistrat in Romania este de 15 ori mai mic decat in alte tari dezvoltate din Uniunea Europeana (UE). Mai mult decat atat, reprezentantul INCE spune ca plata unui numar cat mai mare de salariati la nivelul salariului minim pe economie, in scopul reducerii la minimum a sumelor platite pentru contributiile sociale, este un lucru foarte nociv pentru economia autohtona. Iar reducerea nivelului contributiilor sociale nu reprezinta o solutie, pentru ca, in Romania, cotele se dovedesc a fi mari, in timp ce sumele platite sunt foarte mici si absolut ineficiente, din cauza bazei de impozitare minimala. In ceea ce priveste relansarea economiei, Constantin Ciutacu spune ca acest lucru se poate face doar prin dezghetarea creditelor. In acest scop trebuie scazute dobanzile la creditele oferite de banci. Bancile din Romania practica insa dobanzi anticoncurentiale, de 15%, punandu-i pe romanii care vor sa acceseze un credit in cea mai proasta situatie la nivel european. Prin dobanzile mari la credite pe care le practica, sistemul bancar a contribuit decisiv la contractia economiei autohtone. Mai mult decat atat, reprezentantul INCE spune ca, in pofida presiunilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), bancile comerciale refuza sa scada dobanzile la credite pentru ca, in acest fel, nu ar mai putea sa sustina salariile interne foarte mari.
Cercetarea, in criza mai rau decat alte sectoare
INCE este mai degraba implicat in colaborarea cu organisme si institutii internationale decat cu autoritatile romane, care ignora cunostintele si experienta cercetatorilor de aici, ne-a mai declarat Constantin Ciutacu. Mai mult decat atat, in urma incercarilor de reducere a cheltuielilor publice, INCE se confrunta cu probleme legate de reducerea bugetului alocat, fiind foarte posibila efectuarea de disponibilizari de personal. De mentionat ca numarul cercetatorilor din Romania s-a redus de trei-patru ori din 1990 si pana in prezent, avand in vedere lipsa de motivatii financiare cu care se confrunta cei care vor sa ramana in domeniu. Pentru exemplificare, un cercetator debutant primeste in Romania salariul minim pe economie. La randul sau, Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), ne-a declarat ca si institutia pe care o conduce se confrunta anul acesta cu posibile restructurari interne. Desi prognozele, evaluarile si studiile de impact realizate de Comisie reprezinta un sprijin de baza pentru programele economice ale Guvernului, CNP a trebuit sa opereze anul acesta o reducere cu 25% a cheltuielilor de personal.
Articol scris de mine pentru "Financiarul" inca din data de 26 august 2009:
http://www.financiarul.com/articol_31512/masurile-anticriza-luate-de-guvern-accelereaza-dezastrul.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu