Treceți la conținutul principal

De ce suntem unde suntem

Actuala situatie economica dezastruoasa in care se zbate Romania reprezinta o surpriza doar pentru cei care au preferat sa se uite in directia opusa atunci cind vocile specialistilor au avertizat, inca de anul trecut, ca, in lipsa unor factori de decizie competenti si nu foarte corupti, 2010 va fi un punct de cotitura in ceea ce priveste prabusirea economiei nationale.

Drept dovada, inaugurez azi un serial cu trei episoade, ce constau in articole publicate de mine in Financiarul, prin care avertizam ca economia romaneasca se va afla in 2010 la un punct de cotitura.



Stabilitatea cursului afecteaza ritmul PIB
Lichiditatea si increderea investitorilor, subminate de interventiile in piata

Decizia de a tine stabil cursul de schimb si de a nu permite monedei nationale o devalorizare puternica a avut costurile ei, afectand mecanismele economiei la nivel de dobanda de politica monetara si rata a infla­tiei, se arata intr-o analiza a macroe­cono­mistului englez Edward Hugh. Ca atare, contractia econo­mica din prima parte a anului este mai puternica in Romania decat in alte tari din regiune.

Cauzele care au deter­mi­nat criza economica si finan­ciara cu care se con­frunta in prezent tarile din estul, centrul si sudul Europei, precum si tarile baltice (cunoscute generic sub denumirea de EU10: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Romania, Bulga­ria, Letonia, Lituania si Estonia) sunt multiple si complexe, se arata intr-o analiza realizata de macro­eco­no­mistul englez Edward Hugh. Dar unul dintre factorii-cheie au fost chiar deciziile cu privire la politica mo­netara si la variatia cursurilor de schimb adoptate de guvernele dife­ritelor tari amintite.

Daca in tarile baltice si Bulgaria cursul de schimb este unul fix si nu a permis prea mult loc de manevra, iar Slovenia si Slovacia au aderat la moneda unica europeana, factorii de decizie din Polonia, Cehia, Ungaria si Romania au avut ca parghii de actiune in vede­rea redresarii economiei atat poli­ticile monetare, cursurile de schimb ale monedelor nationale, cat si posi­bilitatea unor imprumuturi externe.

Doua abordari diferite

Problema este ca o politica guvernamentala mai stricta aplicata uneia dintre aceste trei parghii conduce la pierderea controlului asu­pra alteia, spune Edward Hugh, citand un studiu al economistului american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie in 2008.

Deciziile luate de guvernanti in aceasta privinta au avut efecte mai degraba pozitive, cum a fost cazul in Polonia si Cehia, in timp ce in Romania si Ungaria se pare ca econo­miile nationale au avut mai degraba de suferit. Astfel, factorii de decizie din Polonia si Cehia au ales sa adopte o politica monetara stricta, preferand sa lase cursul valutar sa oscileze liber. In plus, guvernantii din cele doua tari au luat decizii impuse de cerin­tele pietei libere si de senti­mentul economic exprimat de inves­titorii in economiile polo­ne­za, respectiv, ceha. Edward Hugh apre­ciaza ca decizia a fost una foarte ins­pirata, pentru ca pozitia puter­ni­ca a valu­telor celor doua tari, casti­gata pe perioada dezvol­tarii econo­mice, a ajutat la reducerea presiu­nilor infla­tioniste, in timp ce abili­tatea de a reduce rapid ratele de doban­da a condus la deprecierea mo­ne­dei, ceea ce a ajutat la sustinerea exporturilor si la evitarea proble­me­lor ce ar fi putut sa apara odata cu deflatia.

Stabilitatea cursului are pretul ei

De cealalta parte, Romania si Ungaria au sacrificat mult din con­tro­lul asupra politicii monetare, pre­fe­rand un anumit grad de stabilitate a cursului de schimb. Mai mult decat atat, cele doua tari s-au expus riscu­lui unei deprecieri puternice a incre­derii investitorilor in economie, odata cu apelarea la imprumuturi ex­ter­ne.

Fiind nevoiti sa accepte valori ridicate ale inflatiei, ca urmare a politicii de curs, factorii de decizie din cele doua tari nu au putut sa faca nimic pentru sprijinirea industriilor autohtone, a caror competitivitate a inceput sa fie subminata gradual. Lipsa exporturilor a condus la valori foarte mari ale deficitelor de cont curent, respectiv, la contractia eco­no­miei, dupa ce piata nu a putut sa mai sustina dezechilibrul dintre ex­port­uri si importuri. O a doua pro­blema este tendinta popu­latiei din cele doua tari de a abuza de creditele in valuta.

Pentru a stabiliza cursul valutar, oficialitatile au fost nevoite sa mentina dobanda monetara la niveluri mari, ceea ce a facut greu accesibila creditarea in monedele nationale, din cauza costului prea mare al creditelor. Astfel s-a creat un cerc vicios, pentru ca bancile centra­le nu si-au mai putut permite sa lase cursul valutar sa oscileze in confor­mitate cu regulile unei piete libere, determinate de cerere si oferta, pentru ca o devalorizare masiva a mone­delor nationale ar fi dus la inca­pacitatea celor care s-au impru­mutat in valuta de a-si mai returna creditele. Ca o consecinta fireasca, creditele in valuta au o pondere mult mai mica in Polonia decat in Roma­nia si Ungaria, in timp ce in Cehia sunt aproape inexistente.

Lichiditatea si increderea investitorilor, subminate de interventiile in piata

Decizia de a tine stabil cursul de schimb si de a nu permite monedei nationale o devalorizare puternica a avut costurile ei, afectand mecanismele economiei la nivel de dobanda de politica monetara si rata a infla­tiei, se arata intr-o analiza a macroe­cono­mistului englez Edward Hugh. Ca atare, contractia econo­mica din prima parte a anului este mai puternica in Romania decat in alte tari din regiune.

Cauzele care au deter­mi­nat criza economica si finan­ciara cu care se con­frunta in prezent tarile din estul, centrul si sudul Europei, precum si tarile baltice (cunoscute generic sub denumirea de EU10: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Romania, Bulga­ria, Letonia, Lituania si Estonia) sunt multiple si complexe, se arata intr-o analiza realizata de macro­eco­no­mistul englez Edward Hugh. Dar unul dintre factorii-cheie au fost chiar deciziile cu privire la politica mo­netara si la variatia cursurilor de schimb adoptate de guvernele dife­ritelor tari amintite.

Daca in tarile baltice si Bulgaria cursul de schimb este unul fix si nu a permis prea mult loc de manevra, iar Slovenia si Slovacia au aderat la moneda unica europeana, factorii de decizie din Polonia, Cehia, Ungaria si Romania au avut ca parghii de actiune in vede­rea redresarii economiei atat poli­ticile monetare, cursurile de schimb ale monedelor nationale, cat si posi­bilitatea unor imprumuturi externe.


Presiunile inflationiste fac diferenta

O a treia consecinta a deciziei de a slabi controlul asupra politicii monetare a fost nevoia de a tolera o rata a inflatiei mai mare decat ar fi fost de dorit, in conditiile in care inflatia din Romania a inregistrat, la un moment dat, cea mai mare valoare din Uniunea Europeana (UE). Mai mult decat atat, Edward Hugh spune ca in tara noastra a existat o predispozitie a factorilor de decizie de a nu adopta masuri decisive in incercarea de a reduce presiunile inflationiste, justificari existand de fiecare data si fiind facute din diferite ratiuni, de ordin politic sau de alta natura, mergand pana la afirmatia ca in cazul Romaniei se poate vorbi de o distorsiune a pietei.

Rezultatul a fost ca, incepand cu 2005 si pana in prezent, in Romania s-a inregistrat in mod constant o crestere a costurilor salariale si o sca­dere a competitivitatii economice, acompaniate de cresterea depen­dentei de imprumuturile externe pentru a putea alimenta consumul domestic. Macroeconomistul englez conchide ca, analizand starea in care se afla in prezent economiile celor patru tari, deciziile luate in Polonia si Cehia se dovedesc a fi mult mai inspirate decat cele din Romania si Ungaria. Astfel, ultimele doua tari se confrunta in prezent cu contractii economice atat de severe, incat au fost nevoite sa solicite interventia Fondului Monetar International (FMI).

In acelasi timp, ambele au nive­luri ale inflatiei cu mult peste valorile normale si politici monetare prohibitive, cu dobanzi ce se con­stituie in adevarate piedici in calea creditarii. De cealalta parte, in Polo­nia si Cehia economia a inregistrat o scadere mai putin accentuata, insta­bilitatea financiara nu este atat de mare, iar inflatia si nivelul doban­zi­lor sunt mult mai mici.

Datele concrete

Succesul politicilor adoptate de oficialii de la Bucuresti poate fi cuantificat prin evolutia principalilor indicatori economici, in comparatie
cu celelalte tari analizate. Astfel, daca in Polonia economia crestea cu 1% in primul trimestru al anului in curs, iar in Cehia inregistra o scadere anuala de 4,9%, in iunie 2009 contractia inregistrata de economia autohtona la nivelul primei jumatati a anului a fost de minus 8,8%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar in Ungaria a fost de minus 7,4%.

Rata anuala a inflatiei a fost in schimb de 5,1% in iulie 2009 atat in Romania, cat si in Ungaria, in timp ce in Polonia a fost de 4,2%, iar in Cehia de 0,3%. Iar nivelul dobanzii de politica monetara este in prezent de 8,5% in Romania si Ungaria, in timp ce in Polonia este de 3,5% si in Cehia de 1,25%.



http://www.financiarul.com/articol_31762/stabilitatea-cursului-afecteaza-ritmul-pib.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

III DINAMICA OPINIEI PUBLICE

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Fabricarea ştirilor: construcţia socială a realităţii. Agenda media
http://ionalecsandru.blogspot.com/2008/01/fabricarea-tirilor-construcia-social.html

2. Mass media şi spirala tăcerii. Opinii majoritare. Opinii minoritare

Mass media nu au doar capacitatea de a stabili ceea ce este important, ele stabilesc, simultan, ce este important şi legitim. Mai mult, mijloacele de informare în masă chiar conferă legitimitate, atrag atenţia asupra unor aspecte de o importanţă uneori discutabilă, aruncând altele în obscuritate. Mass media au capacitatea de a legitima o…

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.

1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate

Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în literat…

Mosule, te rog, vino si la catei!

Azi, intr-o benzinarie de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, pe la ora 7 seara, o catelusa talie mica, un fel de corcitura de chihuahua, intimpina foarte increzatoare si dind din coada toate masinile care intrau in incinta peco-ului.

Cind m-am dat jos din masina, am mingiiat-o, a inceput sa sara pe mine si sa ma pupe - am vazut ca avea si catei, amarita - avea mameloanele umflate. Nu am rezistat, i-am luat un sandvich dinauntru, ca altceva mai potrivit nu am gasit, si am vrut sa i-l dau - cind am iesit cu mincarea in mina, ca din senin, am fost inconjurat de vreo 8-9 ciini, de toate taliile si virstele, veniti in goana de pe maidanele din jur, care au inceput sa sara pe mine, sa le dau sandvichul - pina la urma, unul mi l-a tras din mina, asa, in ambalaj, si a fugit cu prada pe cimp, urmat de toata haita. Bleaga mea de chihuahua a ramas linga mine, cu coada intre picioare...ce sa-i fac?


Am intrat si i-am luat alt sandvich cu sunca si cascaval, ca oricum ma dau banii afara din casa, si am…