Treceți la conținutul principal

AOAR: Guvernul refuză să aloce 150 de milioane de euro pentru a crea 20.000 de locuri de muncă

Reprezentanţii oamenilor de afaceri din România acuză guvernul Ungureanu că a refuzat să aloce 150 de milioane de euro pentru a crea peste 20 de mii de locuri de muncă, prin respingerea cererilor de finanţare pentru 88 de firme, deşi acestea îndeplineau condiţiile pentru a avea acces la fonduri europene.
Guvernul României s refuzat, din start, să aloce banii europeni necesari investiţiilor productive făcute în firmele mari, care să ducă la o creştere a competitivităţii în cadrul economiei naţionale. Astfel, deşi solicitările iniţiale au fost de 360 de milioane de euro, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ”Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) a alocat doar 100 de milioane de euro din banii europeni pentru Axa prioritară II, privind cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate, adică de 3,6 ori mai puţin. Asta deşi sprijinirea dezvoltării marilor firme ar fi implicat crearea unui număr mare de locuri de muncă, precum şi importante venituri suplimentare la bugetul statului.
Abia în urma apelurilor insistente venite dinspre mediul de afaceri, au mai fost alocaţi 40 de milioane de euro suplimentari, astfel încât numărul firmelor mari acceptate în programul de finanţare cu bani europeni din cadrul POS CCE a crescut de la 36 la 60, în condiţiile în care un număr de nu mai puţin de 148 de agenţi economici au îndeplinit criteriile de eligibilitate. Iar pentru finanţarea restului de 88 de firme ar mai fi nevoie de 150 de milioane de euro, bani pe care guvernul nu găseşte de cuviinţă să îi aloce. Această atitudine a guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu echivalează cu refuzul de a sprijini dezvoltarea unui număr important de firme mari, cu o pondere semnificativă în cadrul economiei naţionale, care se văd astfel private de resursele necesare dezvoltării. Asta în condiţiile în care fondurile europene sunt alocate de Guvern pentru proiecte fără importanţă strategică la nivel local, care risipesc sume foarte mari de bani. 
Lipsă de interes ?
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a declarat că acceptarea la finanţare, de către ministerul Economiei, a unui număr de doar 60 de firme, în cadrul Operaţiunii destinate investiţiilor productive în întreprinderi mari, echivalează cu un refuz al guvernanţilor de a contribui la dezvoltarea economică a ţării. Ar fi fost nevoie de 150 de milioane de euro în plus pentru ca toate cele 148 de firme, care şi-au depus dosarele,  să primească finanţare, pentru a putea accesa fondurile europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană (UE) în cadrul POS CCE. Iar refuzul ministerului Economiei de a aloca aceşti bani este de-a dreptul de neînţeles, în condiţiile în care chiar guvernul a declarat aceste firme ca fiind admise în cadrul POS CCE, ele îndeplinind criteriile de eligibilitate.
Cât despre lipsa resurselor, invocată de guvernanţi, Cristian Pârvan spune că este o motivaţie puerilă, în condiţiile în care sume mult mai mari de bani sunt risipite de către guvern în proiecte locale, fără niciun fel de importanţă pentru economia naţională. Secretarul general al AOAR vorbeşte chiar de indiferenţă şi de lipsă de interes. Cristian Pârvan spune că i-a scris premierului Ungureanu, în numele AOAR, încă din data de 22 februarie, pentru a-i semnala importanţa pentru economia românească a accesului firmelor autohtone la programele de finanţare europeană, dar că nu a primit până acum niciun răspuns.
Asta deşi cele 88 de firme incluse în aşa-zisa ”listă de rezervă”, adică cele care au obţinut punctajul pentru a obţine finanţare, dar nu sunt incluse în bugetul alocat de minister, sunt firme mari, cu peste 250 de angajaţi, care ar fi putut aduce un binevenit plus de peste 20 de mii de locuri de muncă economiei naţionale. Mai mult decât atât, sunt firme care au abţinut profituri în condiţii de criză şi care, dacă s-ar fi bucurat de o finanţare corespunzătoare, ar fi contribuit substanţial la bugetul statului prin impozitul pe profit pe care l-ar fi plătit.
Ce este POS CCE
Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice” este un document negociat de către guvernul român cu Uniunea Europeană, prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti, pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. Domeniile acoperite de POS CCE sunt sistemul productiv, în special cel al întreprinderilor mici si mijlocii, cercetare/dezvoltare, energie, IT şi comunicaţii. Fondurile sunt puse la dispoziţie de UE prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar beneficiarii trebuie să asigure resursele de co-finanţare. Alocarea fondurilor structurale europene în cadrul diferitelor axe prioritare se face în urma deciziilor luate de Autoritatea de Management şi de Guvernul României.
Alecsandru Ion,
toate drepturile rezervate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Opinia publică

extras din lucrarea mea de disertaţie, ''Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei "spirala tăcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007, conducători ştiinţifici Prof. univ. dr. Paul Dobrescu şi Lector univ. drd. Nicoleta Corbu. 1. Opinia publică – imposibilitatea unei definiţii general acceptate Opinia publică este unul dintre cele mai importante şi de durată concepte menţionate în cadrul ştiinţelor sociale, având o largă aplicare atât în psihologie, sociologie, istorie, cât şi în ştiinţele politice şi cercetările făcute asupra comunicării. Conceptul de opinie publică se bucură de o largă preocupare venită din plan social, dar şi de un interes major manifestat de mediile ştiinţifice şi intelectuale în ceea ce îl priveşte. Idei despre opinia publică pot fi găsite în filosofia secolului al XVIII–lea, în lit

KITSCH-ul şi modernitatea

( după Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii) Una dintre caracteristicile epocii noastre este aceea că am început să ne obişnuim cu schimbarea. Chiar şi experimentele artistice cele mai extreme par a stîrni prea puţin interes sau entuziasm. Imprevizibilul a devenit previzibil. Dacă modernitatea a orchestrat apariţia unei ,,estetici a surprizei’’, momentul de faţă pare a guverna totalul ei faliment. Astăzi, cele mai diverse produse artistice, acoperind toată gama, de la esoteric-sofisticat la kitsch-ul pur, îşi aşteaptă unele lîngă altele, în ,,supermarketul cultural’’, consumatorii respectivi. Estetici care se exclud una pe alta coexistă într-un şah etern, nici una nemaifiind în stare să preia cu adevărat conducerea. Cei mai mulţi analişti ai artei contemporane sînt de acord că lumea noastră este o lume pluralistă, în care orice este îngăduit din principiu. În cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a apărut o sciziune ireversibilă între modernitate în sens de etapă în

Intemeierea statului Israel

1. Premise Lupta pentru dominatie si sfere de influenta in regiunea dintre Mediterana si marele Golf al petrolului a inceput inca de acum doua secole, cand teritoriile respective apartineau Imperiului Otoman. Prin pozitia sa strategica deosebita, facand legatura intre trei continente, Orientul Mijlociu a suscitat permanent interesul marilor imperii ale timpului, fiecare dintre acestea cautand sa se interfereze si sa acapareze cat mai mult spatiu in regiune, odata cu destramarea asteptata a Imperiului Otoman. Rezultatul primului razboi mondial a dat castig de cauza Marii Britanii si Frantei, care au preluat mostenirea otomana sub forma “mandatului” si a “protectoratelor” asupra celei mai mari parti din regiune, ignorand complet aspiratiile de libertate si independenta ale popoarelor ce traiau in aceasta parte a lumii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Franta a disparut de pe scena Orientului Mijlociu, iar pozitiile Marii Britanii s-au diminuat continuu, harta politic